Treceți la conținutul principal

<< ... >>>


Pur şi simplu ştiu că nu mai am timp să-ţi spun că nu-mi pasă. Că nu regret, că nu-mi pasă, că nu regret, că nu.mi pasă, că nu regret, că nu.mi pasă... dar timp pentru a-ţi spune că nu voi rămâne aşa, şi că mă voi schimba, mai am! Mă faci să nu mai vreau să mă mai gândesc la noi, la nimic... să numai vreau să mai gândesc deloc! Viaţa e prea frumoasă pentru atâta dramă. E chiar simplă, dar noi o complicam. Îmbracă-te si hai la o plimbare! Ai nevoie doar de tine, Ioana, adună-te, regăseşte-te şi hai! E toamnă. E anotimpul tău.
Am crezut că pot, dar mi-am demonstrat singură că mă inşel... puteam, acum nu mai pot, dar o să vină şi vremea când am să pot, din nou! Şi am decis să fug, dar nu m-am putut mişca... am rămas acolo, incă sunt acolo, dar în umbră... e mai bine aşa...
Urlu lângă tine, iar tu eşti un surd. Rămâi aşa, nu te schimba... sunt sigură ca nu toţi sunt surzi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

TURBO

Păi da... pur şi simplu TURBO... şi când spun asta nu mă refer la Guţa, dezamăgind cu siguranţă pe mulţi dintre muritori... De ce TURBO?! Simplu! Pentru că... Într-una din zilele trecute m-am oprit la unul din chioşcurile “de pe colt” să-mi cumpăr un bilet RATC şi printre restul primit, constat cu stupoare că s-a strecurat şi o gumă pe care mulţi dintre copiii de azi ar numi-o “ciudată”, însă eu am rămas profund uimită! Nu ştiu dacă voi vă mai amintiţi gumele acelea albe, dreptunghiulare si peste tot vândute...faimoasele gume TURBO! Ehee...o gumă identică, am primit eu rest...am cam ezitat la inceput... să o gust... să nu o gust... singurul lucru cu care m-aş fi ales ar fi fost un dinte în minus, mare pierdere... dar când am desfăcut-o nu am putut rezista şi am gustat. Pe moment mi-am amintit cum e să fii copil şi să alergi nerăbdător la magazin pentru o gumă, care era foarte tare, ce-i drept, şi după două minute nu mai avea nici gust şi mă refer aici la gust suportabil, că de avut, ma...

Auf Wiedersehen ( partea a doua )

Am spus că plec. Şi am plecat. M-am intors. De ce ? Pentru voi ! Dar nu pentru că mi-aţi lipsit, ci pentru că am promis că ma întorc, pentru a vă demonstra că mi-a fost bine, că am putut şi fără voi. Chiar a fost aşa ? Haha, ma faceţi să râd ! A fost mult mai bine decât am crezut vreodata că poate fi ! M-am urcat în primul tren, spuneam că voi fi o străină, o straină singură. M-am înşelat. L-am cunoscut de cum am intrat in compartiment. Aveam locuri faţă în faţă. Şi totul a început cu prima privire. Am legat o legatură de care habar nu aveam ce va face. Unde cobor ? Unde coboară ? Unde coborâm ? Coborâm ? Da, am coborât ! La plural. Dar nu ne-am grăbit. Am coborât la capătul drumului, fără să ne vorbim. Au fost priviri care au spus mai multe decât  o pot face cuvintele. Doi ochi albaştrii întrebau, iar alţi doi căprui, răspundeau. Şi poate ca l-am lăsat sa afle multe. Prea multe. Dar acum, am rămas cu ceva frumos. Nu mai avem mult. Amintirile sunt tot ce ne-a rămas. Da...

Anotimp in doi…

Luni. Inceput de zi. Miroase a dimineata. Chiar trebuie sa se trezeasca? Inca mai are imbibata in par, pe haine, in cap si mai ales pe trup, aroma weekendului. Un weekend trait pana la refuz, un weekend ce a compensat toate greutatile intampinate pe parcursul saptamanii. Un weekend in doi. Am zis in doi? “Dumnezeule! Gandul ii fuge la el. Cat e ceasul? Unde mi’e mobilul? Sapte mesaje si cinci apeluri. Hm...doar atatea? Cred ca mai pot lenevi putin.” Si isi citeste mesajele printre pleoapele amortite: “Neata somnorila!!!! Sau sa spun mahmurila? :)):*” “Am cafeaaa cu muuult lapte si zahar, dar parca lipseste ceva...cineva...m’ai putea ajuta sa o gasesc?” “Ah! Am gasit! Imi lipsea ceasca! Prostanac mai sunt, cum sa beau din ibric?” “Si totusi…cine bea o cafea cu mine?” “Nimeni?” “Stire de ultima ora....s’a anuntat la TV ca detinerea de telefoane mobile inchise intentionat sau ignorarea intentionata a mesajelor, este pedepsita prin lege! Sentinta: exil pe viata, alaturi de perso...